Ai strans prea multe in tine si acum stai si plangi ca proasta. Ai un pahar cu vin in fata si ai senzatia ca o sa te ajute cu ceva faptul ca il dai pe gat in 2 minute. Asculti numai muzica trista… in frunte cu Sade – King of sorrow.
Dute la oglinda, uita-te bine la tine. Esti penibila. Unde e razboinica din tine? Ai supravietuit si altor incercari mult mai grele. Nu te lasa doborata asa repede. Ce zici? Ca ai obosit? Inca nu ai inteles ca in viata nu ai voie sa obosesti? Ridica fruntea. Asa. Sterge lacrimile. Tine capul sus am spus! Nu iti mai plange de mila pentru ca nu iti sta bine. Prinde-ti parul. Arunca vinul ala. Si schimba muzica aia o data!
Nu esti singura pe lume, chiar daca asa ti se pare acum. Ai prieteni care te iubesc… chiar daca mai putini ca numar, dar macar stii ca sunt sinceri cu tine.
Ti-e dor de ea… stiu… mai ai rabdare. Nu se stie niciodata.
Grass is green, sun is warm. Asa vezi… e un pic mai bine acum.
Acum stii ce ai de facut? Treci si uita-te la cateva episoade Daria. Intodeauna te-au binedispus. Hai ca poti… privirea inainte!
Filed under: Ganduri, La tristete | Tagged: Ganduri, Melancolie, mult prea personal, tristete
Tristetea, e o stare fara de care noi, nu am fi oameni normali.Motivul pentru care suntem tristi, ne difera(?) unii de altii.Nu esti de loc penibila, esti perfect normala.Nu arunca vinul,e pacat,dar incearca sa te trezesti la realitate.Daca ea exista pentru tine. Iar Sade e super.