Nu ma cunosti. Nu te mai da mare cunoscator al mintii mele. Abia reusesc eu sa ma inteleg, tu nici atat nu vei putea.
Nu imi mai da sfaturi fara sa iti cer. Nu imi mai zambi pentru ca imi doresc sa te lovesc. Nu ma mai baga in seama cand vezi ca sunt in lumea mea. Nu ma mai agasa cu intrebarile. Cand iti zic sa pleci vorbesc serios asa ca nu mai sta in fata mea zambind ca si cand am zis o gluma. Nu esti ingerul meu pazitor si nici siamezi nu suntem. Nu esti prietenul meu si iubitul meu nici atat nu vei fi. Nu mai incerca sa ma impresionezi pentru ca incepi sa cazi in penibil. Daca eu nu iti spun anumite lucruri nu te duce la prietenii mei ca sa incerci sa afli. Nu ma mai conduce acasa.
Pe scurt: NU TE MAI CHINUI pentru ca nu vei reusi decat sa ma enervezi si chiar nu vreau sa imi folosesc bocancii cu bot metalic pe tine.
Completat sub: r Everyday life, Ganduri, nervi | Tagged: Everyday life, Ganduri, nervi
mica si rea!
dacă tu nu te cunoști, nu înseamnă că nimeni nu te poate cunoaște mai bine decât tine. oamenii (ca și orice alte chestii din lume) urmează niște patterns. Nu cred că faci excepție
altfel spus, dacă te subestimezi, problema ta (și crede-mă, chiar ESTE o problemă). dar nu subestima puterea de înțelegere a altora….
Wow, ce final neaşteptat! “Nu vreau să-mi folosesc bocancii cu bot metalic pe tine”! Way to go, girl!
Aia era nota ironica
)